Inițial, proiectul și-a propus să sondeze câmpuri biografice precum: numele, prenumele, raportul pe genuri; originea locală a activiştilor partidului (dispersia teritorială, dar şi raportul urban/rural); originea socială/mediul de provenienţă (date referitoare la familie: origine etnică, religie, avere, studii, fraţi/surori, orientarea politică a membrilor familiei ş.a.); instrucţia şcolară a liderilor; categoriile sociale cărora le aparţineau (profesia dobândită prin instrucţia şcolară obişnuită/prin practică); starea civilă; mobilitatea geografică; activitatea/experienţa politică în cadrul mişcării comuniste; cazierul judiciar (arestări, condamnări).

      Dintre acestea, esențiale și reținute în final în fișa-martor au fost identificarea onomastică (nume, prenume), data nașterii, raportul pe genuri, zona de proveniență, etnia, profesia și experiența politică tradusă în anul intrării în partid, funcții deținute, arestări, condamnări. La criterii precum studii, limbi străine cunoscute, date referitoare la familie, stare civilă s-a renunțat, deoarece materialele de arhivă înregistrează aceste date sporadic. Pe parcursul acestui an, Arhivele Naționale au pus la dispoziția cercetătorilor un nou fond arhivistic, respectiv Colecția „Dosare de Partid ale Membrilor de Partid cu Stagiul din Ilegalitate care au încetat din viață“. Fond extrem de complex, panoramează întreaga existență ilegaliștilor, de la naștere până la deces, și oferă posibilitatea ca pe viitor să se completeze și rubricile enumerate mai sus.

      Date fiind dimensiunea considerabilă a grupului, multitudinea rubricilor, realitățile arhivistice, datele noi apărute în timpul cercetării pe a căror existență nu s-a putut miza în momentul realizării aplicației și timpul limitat, în fața directorului de proiect s-au conturat două posibilități: fie restrângerea grupului, și completarea tuturor rubricilor propuse; fie păstrarea eșantionului inițial, și restrângerea numărului de câmpuri biografice la cele socotite relevante pentru grup. În final, s-a optat pentru menținerea eșantionului și limitarea numărului de rubrici la cele considerate relevante. Această opțiune a fost socotită ca răspunzând cel mai bine scopurilor cercetării. Focalizarea pe un număr mai mic de subiecți, care ar fi fost în schimb descriși mai complet, ar fi redus relevanța rezultatelor finale, știut fiind faptul că metoda prosopografică oferă descrieri cu atât mai concludente, cu cât grupul avut în vedere este mai mare. Pe de altă parte, ținând seama de realitatea izvorâtă din studiul documentelor de arhivă, au fost reținute acele câmpuri biografice a căror identificare este posibilă pentru un număr cât mai mare de subiecți.

      Parametri de analiză reținuți în final au fost socotiți relevanți din două motive. Pe de o parte, ar lămuri unele ipoteze îndelung vehiculate, cum ar fi, de pildă, puternica coloratură alogenă a grupului comuniștilor din România dintre cele două războaie mondiale (parametrul etnie), ori faptul că provinciile alipite Vechiului Regat au fost principalele furnizoare de adepți pentru PCdR (zona de proveniență). Alte câmpuri biografice – de pildă genul – ar permite verificarea postulatului egalității între sexe, îndelung vehiculat de ideologia marxist-leninistă. Analiza în raport cu criteriul „profesie“ ar lămuri în ce măsură propaganda comunistă câștiga adepți în mediile muncitorești cărora, teoretic, le era destinată.