Fondurile arhivistice utilizate

Arhiva Partidului Comunist din România are o istorie la fel de complicată ca şi partidul însuşi.

În cea mai mare parte a perioadei dintre cele două războaie mondiale, P.C.d.R. a fost o grupare clandestină, fără sediu stabil, cu organizare internă fluidă şi lideri numiţi în funcţii pentru perioade efemere. Provizoratul, şi nu stabilitatea, au caracterizat mişcarea comunistă înainte de 23 august 1944. Partidul funcţiona în case conspirative, membrii săi îşi împărţeau existenţa între libertate şi închisoare, autorităţile urmăreau insistent nu doar persoane, ci şi înscrisuri cu care să probeze în instanţele de judecată existenţa activităţii clandestine comuniste.

În aceste condiţii, nu s-a putut construi o arhivă ordonată după reguli şi criterii clare. Partidul comunist s-a adaptat, rezultând o categorie de documente foarte deosebite ca formă şi fond. Astfel au apărut înscrisuri pe foiţă subţire, mici şi uşor de distrus în caz de pericol. Pericolele nu au lipsit, şi din acest motiv, parte din arhivă a fost distrusă în mod conştient, pentru a nu ajunge în mâna autorităţilor. De pildă în timpul celui de-al doilea război mondial, de două ori, în primăvara lui 1940 şi în toamna lui 1943, părţi importante din arhiva P.C.d.R. au fost confiscate de Siguranţă. În sfârşit, condiţiile improprii de păstrare au deteriorat în parte documentele din timpul celui de-al doilea război mondial. Arhiva Partidului era păstrată la Vasile Modoran, funcţionar la Banca Naţională cu simpatii comuniste, care o ţinea îngropată. În septembrie 1944, Remus Koffler, Constantin Pârvulescu şi Vanea Didenco s-au prezentat la Modoran pentru a prelua arhiva din timpul războiului, dar materialul era în parte putrezit.

În ciuda factorilor naturali şi umani care au acţionat de-a lungul vremii, o cantitate destul de mare de documente ale partidului a supravieţuit timpului şi pot fi astăzi cercetate.

Fondurile arhivistice studiate, din care a fost realizată baza de date, pot fi descrise în funcție de două criterii:

1. După momentului creării:

1.1. documente contemporane evenimentelor descrise (din perioada interbelică):

1.1.1. Comitetul Central al PCR-secţia Cancelarie;

1.1.2. Dosare Personale ale Luptătorilor Antifasciști întocmite de Ministerul de Interne;

1.1.3. Documente Realizate de Organele Represive despre Activitatea PCR și a Organizațiilor de Masă Revoluționare;

1.1.4 Procese întocmite de organele Justiției, Siguranței și Jandarmeriei pentru comuniști şi militanți ai Mișcării Muncitorești;

1.1.5. Microfilme Uniunea Sovietică;

1.2. documente ulterioare (create între 23 august 1944 – decembrie 1989):

1.2.1. Amintiri, memorii şi însemnări ale unor personalităţi despre situaţia economico-socială şi politică din România;

1.2.2. Asociația Foștilor Deținuți Politici Antifasciști din România;

1.2.3. Dosare de Partid ale Membrilor de Partid cu Stagiul din Ilegalitate care au încetat din viață;